• Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
  • Cursuri Scufundari
Diving Academy Sfaturi

Despre Scufundari ...

Evaluare utilizator: / 4
Cel mai slabCel mai bun 

 

10 lucruri de stiut despre... submarinele romanesti

Deşi nu se vorbeşte mai deloc despre acest subiect, marina românească  a luptat în Al Doilea Război Mondial şi cu submarine. Din totalul de 47 de submarine ruseşti prezente în Marea Neagră în timpul celui de-al doilea razboi mondial 27 au picat victime minelor sau atacurilor germane sau româneşti. Iată zece lucruri de ştiut despre submarinele româneşti:

Marina românească a avut în dotare un total de nouă submarine, opt au luptat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, cele mai cunoscute fiind "Delfinul", "Marsuinul" şi "Rechinul".

Submarinul Delfinul este de producţie italiană şi a fost lansat la apă pe 5 mai 1936. Acesta a avut nouă misiuni de război. În timpul celei de-a cincea (2 – 7 noiembrie 1941), pe când patrula în largul portului Yalta, echipajul a distrus o navă sovietică de transport de 2000 de tone. Alertate, forţele sovietice din zona încearcat să scufunde submarinul. Vânătoarea care a durat 10 ore, a eşuat "Delfinul" reuşind să scape şi să ajungă în Constanţa.

Cea mai tensionată misiune a fost ultima (25 iunie – 3 iulie 1942), când submarinul a fost reperat patrulând la est de Yalta de escorta unui convoi sovietic. Acesta a fost supus unui atac de peste 240 de încărcături de adâncime, dar echipajul român a reuşit să scape. În următoarea zi este reperat de un avion şi atacat, fiindu-i avariată cârma. Pe două zile este localizat din nou de sovietici şi vânat timp de 13 ore. Deşi reuşeşte să ajungă în portul Constanţa, sfârşitul războiului îl surprinde în reparaţii si este confiscat de sovietici.

Aceştia îl “returnează” în 1957, mai mult ca carcasă, decât un submarine funcţional. Este reabilitat şi întrebuinţat până în 1970 de Institutul Român de Cercetări Marine Constanţa. In present din el au mai supravieţuit 2 piese: manometrul este în Bucuresti la Muzeul Ferdinand I şi motorul în Constanţa la Muzeul Marinei.

Submarinele "Rechinul" şi "Marsuinul" cu mult mai performante decât “Delfinul” au fost devenit operaţionale la sfârşitul războiului, în 1944.

Submarinul Rechinul a fost cel care a făcut cea mai lungă misiune militară a vreunui submarine românesc (15 iunie – 29 iulie 1944) - o misiune de recunoaştere a portului Novorosiysk. De asemenea a ajutat la evacuarea armatelor române şi germane din Peninsula Crimea. A sfârşit ca piese de schimb pentru submarinele sovietice, după 23 august 1944.

Submarinul "Marsuinul" a devenit operational cu câteva luni înainte de întoarcerea armelor. Însă a fost urmărit de ghinion şi de noroc în acelaşi timp… În singura misiunea avută chiar în prima zi când ai ieşit în larg a fost confundat cu un submarin sovietic de o navă germană şi vânat întreaga zi. A doua zi istoria se repetă, dar cu un avion german de această dată. Submarinul scapă nevătămat şi se îndreaptă spre portul turcesc Zonguldak. Între 14 şi 22 mai e atacat aproape zilnic de navele sovietice pe când încerca intre în portul sovietic Batumi, ba chiar o torpilă trece milimetric pe lângă el. Pe 27 mai ajunge în portul Constanţa şi va fi confiscat de URSS, după 23 august.

În afară de cele trei submarine menţionate mai sus marina românească a mai avut încă cinci submarinele pitic clasa CB. Dintre acestea numai două au devenit operaţionale şi au efectuat misiuni de recunoştere. Au fost luate după aceea şi folosite de Uniunea Sovietică până în 1945 când au fost demontate pentru piese.

În anul 1985 la şantierul naval din Nizi Novgorod, Uniunea Sovietică începe construcţia unui submarin din clasa Kilo, unul dintre cele mai silenţioase şi greu de reperat submarine din lume. Acesta urma să devină succesorul primului submarin românesc, fiind numit “Delfinul”II. Oficialităţile comuniste româneşti plătesc în jur de 60 de milioane de dolari pentru acest submarin, al doilea din lume din punct de vedere al performanţelor în acel moment şi este livrat în 1986.

După Revoluţie până în 1996 submarinul “Delfinul” II participă la diferite exerciţii internaţionale. În urma unui astfel de test avioane americane specializate nu au putut depista submarinul scufundat, spre surprinderea comisiei americane. Din 1996 "Delfinul" II este în conservare, deoarece acumulatorii motorului sunt epuizaţi, iar înlocuirea lor costă în jur 20 de milioane dolari.

 

Scufundare la altitudine

Scufundarea la altitudine este scufundarea efectuată cu aparat autonom de respirat sub apă în medii acvatice (lacuri naturale și lacuri artificiale) situate la diferite altitudini deasupra nivelului mării. În general, se consideră că scufundarea este efectuată la altitudine atunci când mediul acvatic se află la o altitudine mai mare de 300 m. Determinarea corectă a altitudinii se face cu ajutorul unui altimetru.

Lacurile naturale cele mai propice efectuării de scufundări la altitudine sunt în general lacurile de munte, în special lacurile glaciare.

  Lacurile glaciare sunt formate în circurile sau văile glaciare sub acțiunea ghețarilor. Majoritatea lacurilor glaciare din România sunt situate la altitudini cuprinse între 1900 m și 2000 m. Extremitatea altitudinală este dată de lacul Capra din Munții Făgăraș, situat la 2230 m deasupra nivelului mării și având adâncimea de 8 m. Cel mai adânc lac glaciar este lacul Zănoaga din munții Retezat cu adâncimea de 29 m, la altitudinea de 2010 m.

Lacurile artificiale adecvate pentru scufundări la altitudine sunt în special cele de acumulare răspândite în tot lanțul carpatic. Dintre acestea, lacul Galbenu din munții Parâng este situat la cea mai mare altitudine, de 1304 m și are adâncimea de 49 m.

Particularități ale scufundării la altitudine

Efectuarea de scufundări la altitudine prezintă unele dificultăți față de scufundarea la nivelul mării, cum ar fi:

           presiune atmosferică mai mică

           utilizarea de tabele de scufundare specializate

           corectarea indicației profundimetrului

           temperatura apei este mai scăzută

Presiunea atmosferică la altitudine

 

La altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută decât la nivelul mării și din ce în ce mai puțin densă (mai rarefiată) o dată cu creșterea altitudinii.

Presiunea atmosferică scade cu 0,1 bar pentru fiecare 1000 m, până la altitudinea de 5000 m.

Astfel, la altitudinea de 500 m, presiunea atmosferică este de 0,95 ata, la 1000 m este de 0,9 ata, la 1500 m de 0,85 ata, la 2000 m de 0,8 ata, iar la 2500 m de 0,75 ata, ș.a.m.d.

 

În tabelul următor se pot vedea presiunile absolute (bar.abs) pentru diferite adâncimi la nivelul mării și în lac aflat la altitudinea de 2500 m.

Adâncime

În mare

Lac la altitudinea de 2500 m

suprafață

1 bar

0,75 bar

9 m

1,9 bar

1,65 bar

18 m

2,8 bar

2,55 bar

27 m

3,7 bar

3,45 bar

 

Pentru adâncime egală de scufundare, presiunea absolută nu este aceeași în cazul scufundării la altitudine, de aceea dizolvarea gazelor în țesuturi este diferită.

Utilizarea tabelelor de scufundare

Scufundările la altitudine se efectuează în siguranță prin utilizarea unor tabele de decompresie specializate cum sunt tabelele Bühlmann-700 și Bühlmann-1500 pentru scufundări până la altitudinea de 700 m și respectiv 1500 m.

Scufundările efectuate sub curba de securitate ale tabelului Bühlmann-1500, sunt valabile până la altitudinea de 2500 m.

Folosirea profundimetrelor de tip tub Bourdon și cu membrană elastică pentru determinarea adâncimii, necesită calcularea unor ajustări pentru compensarea adâncimii, deoarece acestea sunt calibrate la nivelul mării. Utilizarea unui calculator de scufundare elimină aceste calcule, calculatorul afișând automat altitudinea, adâncimea, palierele, viteza de urcare corecte.

Temperatura apei

În lacurile de munte apa se menține în general la temperaturi scăzute, chiar și vara nu depășește 10...15 grade C, din acest motiv scufundarea trebuie efectuată cu un costum de scufundare uscat, etanș sau minim cu un costum umed din neopren.

 
  • Română (România)
  • English (United Kingdom)

Link-uri parteneri:
Banner
Banner
Banner
Banner

trafic.ro ranking

trafic.ro